Florenţa găzduieşte încă o altă galerie de artă de top, anume, Palatul şi Galeria Uffizi (Galleria degli Uffizi şi Palazzo degli Uffizi), şi nu este nici o exagerare să spunem că acest stabiliment este unul dintre cele mai importante din lume în termeni de picturi moştenite din glorioasa epocă a Renaşterii. Într-adevăr, unii tind să considere că Palatul şi Galeria Uffizi se remarcă prin faptul că este cel mai valoros capital turistic al Florenţei din perspectiva muzeelor şi a galeriilor, ceea ce înseamnă că nici un vizitator serios al capitalei Toscanei nu îşi poate permite să îl omită.
Mai mult, colecţia de capodopere este considerată a fi prima galerie publică de artă din lume, şi a fost adunată sub patronajul familiei de Medici care, prin ultimul său reprezentant, Anna Maria Luisa, a lăsat moştenire Florenţei această colecţie, cu condiţia ca oraşul să nu o înstrăineze niciodată. Lăsând la o parte colecţia, se poate discerne că stabilimentul în el însuşi este, din punct de vedere arhitectural, o operă de artă, având în vedere că a fost conceput de Giorgio Vasari în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, spre folosul familiei de Medici. Aşa-numitul Coridor Vasari (ce leagă Palazzo Vecchio, Uffizi şi Palazzo Pitti) a păstrat numele arhitectului ca semn de sinceră apreciere faţă de munca arhitectului şef al întregii structuri.
Colecţia găzduită de Uffizi este în general considerată ca sintetizând istoria artei florentine din secolul al XIV-lea până în secolul al XVI-lea, însă, în realitate, exponatele depăşesc astfel de limite geografice şi temporale. Mai mult, nici măcar nu este vorba despre o expoziţie alcătuită exclusiv din picturi, întrucât există câteva broderii şi sculpturi uşor observabile care complinesc colecţia. Oricum, principalele elemente de interes de la Uffizi se referă la: Naşterea lui Venus şi Primăvara lui Botticelli, Autoportret de Om Bătrân şi Autoportret de Om Tânăr ale lui Rembrandt, Meduza, Tânărul Bacchus şi Sacrificiul lui Isaac ale lui Caravaggio, Sfânta Familie a lui Michelangelo, autoportretul şi Fecioare cu Sticlete ale lui Raphael, câteva tablouri monumentale ale lui Rubens, Adorarea Magilor a lui da Vinci. Pe de altă parte, oricine îşi poate da seama că acestea nu sunt decât o mostră din colecţia copleşitor de bogată de la Uffizi şi care, prin nenumăratele şi inexprimabil de valoroase exponate, ocupă 45 de camere făcute disponibile de către palat. Este foarte probabil ca împătimiţii şi cunoscătorii în ale artelor să considere că o vizită la acest muzeu este un autentic traseu al satisfacţiei, în vreme ce turiştii cu un apetit obişnuit pentru artă ar putea la fel de bine, deşi nu atât de punctual, să descopere sau să îşi dea seama de grandoarea colecţiei expuse la Uffizi.