Cu mult înainte de a se muta la Palazzo Vecchio şi, ulterior la Palazzo Pitti, familia Medici obişnuia să locuiască în Palazzo Medici, numit şi Palazzo Medici Riccardi (datorită faptului că familia Riccardi a cumpărat palatul în 1655), foarte preţuit în Florenţa din punct de vedere arhitectural şi nu numai. Este cunoscut că inventarul artistic al Palazzo Medici Riccardi a fost mult mai mare decât este astăzi, însă o parte semnificativă a acestuia a fost pierdută din cauza împrejurărilor istorice. Oricum, povestea acestui palat exemplar al Florenţei începe cu Michelozzo care în 1445 (construcţia a durat 15 ani) a primit de la Cosimo cel Bătrân de Medici sarcina de a construi o reşedinţă regală evitând, în acelaşi timp, tentaţia de a-l face prea ostentativ pentru a nu răni orgoliul republican al florentinilor. Rezultatul a fost o splendidă structură ce combina stilul romanic cu elemente inspirate de lucrările lui Brunelleschi (care, de altfel, a excelat el însuşi în lucrul cu logica arhitecturală romanică şi care, mai mult, a înaintat un proiect pentru viitoarea clădire, pe care Cosimo cel Bătrân l-a respins în favoarea celui conceput de Michelozzo).
Ţinând cont de măiestria lucrării, se spune că Palazzo Medici Riccardi a dat tonul viitoarei curse de construire de palate pe care Florenţa a cunoscut-o de la Renaştere încolo. Curtea pătrată internă a Palazzo Medici Riccardi este şi ea proiectată de Michelozzo, însă înainte de a intra în palat, turistul ar trebui să dea tenţie faţadei, exemplară prin măiestrie. Muzeul Medici de la parterul palatului constă din câteva camere care au supravieţuit de pe vremea în care familia de Medici locuia aici, iar în ciuda lipsei de coerenţă, acesta chiar are câteva elemente de interes, precum Fecioara cu Pruncul de Filippo Lippi şi Nunta Caterinei de Medici de Jacopo da Empolo. Masca funerară a lui Lorenzo Magnificul este şi ea expusă în acest muzeu, însă ceea ce ar trebui înţeles despre muzeul respectiv este că acesta vorbeşte mai mult despre prezenţa familei de Medici în Florenţa decât despre logica dominantă galeriilor de artă. Capela Magilor, care este capela palatului, este considerată de unii ca fiind supremul element de interes din Palazzo Medici Riccardi, cu ale sale magnifice fresce create de Benozzo Gozzoli, şi care descriu Călătoria Magilor.
Pe lângă desăvârşirea ca atare turnată în această capodoperă (care, potrivit unora, este mai faimoasă decât creatorul său), freasca impresionează prin starea sa excelentă în care s-a păstrat. Scena Naşterii de Filippo Lippi reprezintă retablul capelei. Mergând mai departe, Biblioteca Riccardiana e Moreniana este un alt element de interes semnificativ al palatului, cuprinzând un fond documentaristic şi de carte ce se ridică la aproximativ 50000 de volume şi 4000 de manuscrise. Însă pe lângă valoarea documentaristică a acestei biblioteci, locul este preţios şi datorită frescei care îi înfrumuseţează tavanul, o lucrare de Luca Giordano ce descrie alegoria omului eliberat de intelect din povara ignoranţei. Mai mult, Palazzo Medici Riccardi beneficiază de o excelentă situare în circuitul turistic al Florenţei, aflându-se numai la câteva minute nord vest de Piazza del Duomo şi aproape de Piazza San Lorenzo cu atracţiile sale inerente. Anumite expoziţii sunt ocazional ţinute aici.