În ceea ce priveşte Palazzo Rucellai, ceea ce este valoros în legătură cu acest edificiu istoric este că se afirmă ca un excelent exemplu de măiestrie arhitecturală, motiv pentru care principala controversă cu privire la acesta se referă la paternitatea construcţiei. Astfel, este foarte probabil ca Giovanni Rucellai să-l fi desemnat pe Leon Battista Alberti să proiecteze palatul în 1446 – a cărui construcţie a durat până în 1451 – deşi se spune că şi Bernardo Rosellino a contribuit, cel puţin în parte, la ridicarea edificiului. Ceea ce este izbitor la Palazzo Rucellai se referă la precizia detaliului şi la coerenţa întregii structuri. Astfel, acesta prezintă o combinaţie interesantă de ordine arhitecturale ce alternează în compoziţia clădirii, începând cu ordinul toscan sau roman şi terminând cu ordinul ionic şi corintic.
Clădirea emană un aer de robusteţe generat atât de faţada compactă ce o acoperă, cât şi de abundentele elemente de zidărie rusticizate pe care le prezintă. Persoanele versate pasionate de arhitectura renascentistă tind să considere că dispunerea palatului, adică, aşezarea sa în jurul unei curţi interioare, a fost inspirată de felul în care Brunelleschi proiectase dispunerea acelei loggia din Institoto degli Innocenti. Principalul element de interes al Palazzo Rucellai se referă la Loggia de Rucellai, în mod cert construită după proiectul lui Alberti, iar în prezent aceasta este folosită ca loc în care sunt ţinute diverse expoziţii. În plus, trebuie notat că Muzeul de Istorie a Fotografiei (Museo di Storia della Fotografia Fratelli Alinari) sau, pe scurt, Muzeul Alinari, este găzduit la parterul Palazzo Rucellai din 1985. În acelaşi timp, palatul este sediul unui institut educaţional.