Un alt excelent exemplu de grădină privată din Florenţa se referă la Grădina Torrigiani (Giardino Torrigiani), după părerea unora cea mai impresionantă grădină privată din întreaga Europă. În urma unor repetate lărgiri şi extinderi, Grădina Torrigiani a reuşit să ocupe o suprafaţă de aproximativ 4 hectare acoperite de specii rare şi mai puţin rare de plante şi numeroase opere de artă arhitecturale, sculpturale şi picturale (deşi o parte a patrimoniului a fost pierdută sau înlăturat în cursul diverselor lucrări de restaurare) expuse într-un aranjament conceput cu măiestrie ce datează de la începutul secolului al XIX-lea.
Este adevărat că numele acestei grădini este menţionat cu mult înainte ca Pietro Torrigiani să îşi asume sarcina de a transforma proprietatea într-o oază de verdeaţă şi artă, mai precis, în secolul al XVI-lea şi chiar mai devreme. Oricum, actuala Grădină Torrigiani datorează amenajarea şi patrimoniul actual tocmai lui Pietro Torrigiani şi proiectantului desemnat de el, Luigi Cambray Digny, pentru a restaura şi a înfrumuseţa grădina în stil englez. Faptul că grădina a avut un rol important în dezvoltarea studiilor naturaliste, mai precis, botanice în Florenţa este, într-adevăr, de interes pentru vizitatorii interesaţi în acest domeniu al ştiinţei, deşi este foarte probabil ca atenţia şi curiozitatea celor mai mulţi vizitatori să fie atrasă de multele bunuri artistice împrăştiate potrivit unui plan foarte riguros în toată grădina, şi care impresionează prin pretinsa lor dispunere ezoterico-şamanică şi simbolică, aşa cum a fost decis de către Pietro Torrigiani, şi de scenele şi figurile pe care acestea le descriu, pentru a nu mai pomeni de grandoarea minunilor arhitecturale ale grădinii (case de vară, temple, grote, un turn, un osuar).
Este evident că mintea care a conceput această combinaţie de elemente ce ţin de spiritualitatea orientală şi de motive cu ocurenţă deosebită în cultura occidentală a fost destul de pasionată pentru a-şi exprima aplecarea dispunând proiectarea unei grădini care să îi adăpostească proiectul. Situată la sud de Râul Arno, grădina ocupă mai bine e jumătate din suprafaţa cuprinsă între Via del Campuccio, Via dei Serragli şi Via Gusciana, numai la câteva minute de la monumentala Grădină Boboli. Turiştii ar trebui să reţină că accesul este permis numai cu ghid şi doar cu rezervare, ceea ce înseamnă că dacă li se prezintă oportunitatea, nu ar trebui să o rateze pentru nimic în lume.