Vorbind în linii mari, Piazzale Michelangelo – situată la sud de Râul Arno pe unul dintre cele mai înalte dealuri ale Florenţei – nu este la fel de valoroasă precum omoloagele sale florentine din punct de vedere artistic, întrucât nu găzduieşte nici o capodoperă arhitecturală sau sculpturală. Statuia din bronz care îl redă pe David şi care domină această mică piaţă publică este doar o replică a originalului din marmură, în vreme ce celelalte statui sunt şi ele copii ale alegoriilor create de Michelangelo în vederea decorării Noii Sacristii din Capela Medici. Evident, o imitaţie a artei autentice, ar putea spune unii. Însă, Piazzale Michelangelo nu se afirmă în Florenţa şi nu atrage atenţia prin replicile pe care le găzduieşte. Dimpotrivă, acestea sunt ultimele elemente care ar trebui apreciate odată ce turistul ajunge în această mică piaţă publică. Dispunerea de care beneficiază Piazzale Michelangelo a fost concepută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca omagiu adus acestui mare artist renascentist ce şi-a lăsat amprenta asupra Florenţei, şi ca loc ce face posibile priveliştile panoramice asupra anumitor părţi ale oraşului. Prin urmare, nimeni nu ar trebui să se hazardeze să judece acest reper prea dur din perspectiva patrimoniului său inerent, întrucât scopul său este de a arunca noi perspective asupra capitalei Toscanei.